In Media

După calendarul de la Hristos încoace, ne aflăm în ultima decadă a lunii ianuarie din anul 2019. La acest moment ar fi trebuit să avem un buget pentru 2019, aprobat de către Parlamentul țării printr-o lege organică. Calendarul bugetar, așa precum este el stabilit prin Legea Finanțelor, ar fi trebuit să înceapă în 1 mai 2018, prin comunicarea de către Ministerul Finanțelor a obiectivelor de politică bugetară, obiective pe care Guvernul ar fi trebuit să le aprobe până în 15 mai 2018 și să ne informeze și pe noi pe acest subiect.

Etapa următoare este aceea a întocmirii proiectelor de buget de către ordonatorii principali de credite și depunerea lor la Ministerul Finanțelor până în 15 iulie 2018. Finalizarea proiectului de buget are ca dată fixă 5 octombrie. Concomitent, Guvernul ar fi trebuit să aibă finalizate și proiectele legilor bugetare și anexele aferente bugetului, după care activitatea de planificare bugetară intra în sarcina Parlamentului, respectiv a comisiilor de specialitate, buget finanțe din cele două Camere.

Planificarea bugetară este o treabă deosebit de serioasă

Asta cel puțin din perspectiva implicațiilor pe care le are în economie și în viața socială. Bugetul este principalul instrument de comunicare publică dintre Guvern și societate privitor la mărimea prelevărilor fiscale (impozite și taxe), dar și a consumului resurselor mobilizate de stat pe destinații: economice, sociale, de capital etc. În prima etapă de planificare se impune definirea politicii bugetare cu un răspuns clar la întrebările: câți bani se vor aloca pentru economie, câți pentru salarii și pensii, câți pentru dezvoltare etc.  Instrumentul de lucru în această etapă a planificării este coeficientul fiscal.

Ce este coeficientul fiscal?

Este partea din venit preluată de către stat pe calea prelevărilor fiscale, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de la cetățenii săi, persoane fizice sau juridice, într-un an. În ultimii 10 ani, acest coeficient a fost cuprins între 29,7% și 32,3%. O rată a fiscalității mai mare va apăsa mai greu pe umerii contribuabililor, generând o presiune fiscală ridicată. Când coeficientul scade, înseamnă intrarea într-un proces de relaxare fiscală, atunci când rămân mai mulți bani în economie. Mai mulți bani în economie înseamnă mai multe investiții private, mai multe locuri de muncă, un consum mai mare și un nivel de trai mai bun. Rata de impunere definește, în esență, atât politica fiscală și bugetară, cât și strategia de justiție socială.

De ce nu avem un buget pentru 2019? – varianta pesimistă

Gurile rele spun că ”închiderea bugetară” pe 2018 n-ar fi prea fericită pentru guvernanți, cum că deficitul bugetar ar fi cu mult mai mare față de limita imperativă de 3%, că încasările suplimentare pe care s-au bazat cu ocazia rectificărilor făcute pe parcursul execuției nu s-au realizat în parametri scontați, că anumite alocări bugetare n-ar fi tocmai în regulă etc.. Se mai spune că nici prognozele privind evoluția macro-echilibrului bugetar nu stau pe roze. Ar mai fi, zic neîncrezătorii, și unele nereguli în procesul de finanțare cu fonduri europene. Cei pesimiști prorocesc unele bulversări ale piețelor, în special cele financiare, mergând cu supozițiile înspre anticiparea stării de recesiune financiară. Așa gândesc ei!

De ce nu avem un buget pentru 2019? – varianta optimistă

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, să vedem și opiniile optimiștilor – ale celor cu ”credință” în Guvern. Încrezătorii afirmă existența unui echilibru macro-economic și financiar concomitent cu o sporire a condițiilor de trai în viața socială. Această tabără se bazează pe cifre, pe indicatorii de sinteză. Potrivit acelor indicatori, încrezătorii spun că 2018 s-a încheiat cât se poate de bine, cu un PIB de 930 mld. lei. Iar pentru anul 2019 se așteaptă o creștere la un nivel istoric, până la 1.017 mld. lei.

Referitor la rata inflației, aceasta este preconizată la cota de 3,5%, iar rata șomajului va rămâne relativ constantă, de 4,2%. Deficitul bugetar acceptat de Bruxelles ar fi de 3,4%. Ni se mai spune că datoria externă se va situa la un nivel de 35,6%, cu o reducere de 8 procente față de anul 2018, iar deficitul balanței de plăți externe va fi de –4,2%, în scădere cu 0,8 puncte. Pornind de la această balanță și, cu rezerva existenței unui un suport real în determinarea indicatorilor, ni se arată o stare de echilibru macro-economic menită să poarte cu ea speranțele de mai bine pentru cetățenii patriei.

Citește articolul integral în Graiul Maramureșului din 25 ianuarie 2019.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail