In Media

Calculul pensiilor ar trebui să respecte principiul contributivității, care zice că drepturile de asigurări sociale se stabilesc în concordanță cu masa contribuțiilor plătite. Pe acest principiu a fost clădită legea pensiilor, urmărind asigurarea unui grad ridicat de echitate socială: la contribuții egale, pensii egale! La noi ca la noi: se pare că principiile nu mai sunt inamovibile. 

Curtea a derogat principiului contributivității, amputând inclusiv conceptul de echitate socială

În România există mai multe categorii de pensii: pentru limită de vârstă, anticipată, de invaliditate și… pensia specială. Aceasta din urmă, potrivit Deciziei nr. 20/2000 a Curții Constituționale, este ”o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”. Cu alte cuvinte, pentru anumite profesii sau ocupații se acordă compensații din bugetul de stat, peste nivelul pensiei de bază, prin cumul. Curtea a derogat principiului contributivității, amputând inclusiv conceptul de echitate socială. În aceeași decizie se mai spune că respectiva compensație, care nu are la bază o contribuție la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului. Dacă statul, a se citi politicul, vrea să le acorde privilegii unora, poate să o facă în mod legal, debarasându-se de principiul contributivității.

Pensii speciale există peste tot în lume, cu precizarea că acelea sunt limitate și bine țintite

De-a lungul anilor, beneficiarii pensiilor speciale au fost militari și polițiști, magistrați și diplomați, lucrători de la Curtea de Conturi și aviatori. În ultimii ani, categoriile sociale beneficiare s-au tot lărgit. S-au adăugat aleșii statului. Se vorbește mult de includerea în această tagmă a medicilor de pe ambulanțe, a unor profesori, jurnaliști etc. Pensii speciale există peste tot în lume. Cu precizarea că acelea sunt limitate și bine țintite pentru sectoarele ce țin de apărarea și securitatea țării. În acele țări, vârsta de pensionare este considerată cel mai important avantaj, unul deosebit. Iar compensațiile bănești sunt stabilite la un nivel rezonabil.

Veniturile ar trebui să fie diferențiate în funcție de importanța socială a muncii prestate

Contribuția la pensii se calculează procentual din venitul realizat. În mod firesc și logic, veniturile ar trebui să fie diferențiate în funcție de importanța socială a muncii prestate. Situație din care ar rezulta contribuții diferite și, implicit, pensii diferite. Cum se face, însă, că în viața reală un medic chirurg care a muncit 40 de ani are o pensie de 2.680 lei, iar un judecător, după 30 ani de muncă, are 12.560 lei? Importanța socială a chirurgului este atât de redusă (de 4,7 ori) în raport cu aceea a judecătorului?! Ce să mai zicem despre discrepanța dintre pensia unui profesor universitar de 2.750 lei și a unui comisar de poliție cu o pensie de 14.700 lei? Argumentele pot curge gârlă, ele țin de importanța socială, riscurile profesionale, răspunderea pe funcție, restricții, uzura fizică, presiunea psihică etc.

CITEȘTE articolul integral în Graiul Maramureșului din 5 octombrie 2018.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail