In Media

Creșterea economică este propovăduită oarecum diferit în funcție de tipul de orânduire socială: statul unitar-planificat lucra sub lozinca ”cincinalul în 4 ani și jumătate”, un simbol al cultului socialist, dar și subiect de bancuri; statul capitalist, aflat la cheremul acțiunii legii cererii și ofertei, are ca slogan PIB-ul, un Zeus al economiei de piață.

Economia, între producție și consum!

Economiștii definesc creșterea economică drept modificarea pozitivă a producției de bunuri și servicii într-o perioadă de timp determinată. Concret, să produci mai mult în anul curent față de perioada precedentă. Conform definiției, ”creșterea economiei” înseamnă să produci mai mult și numai după aceea să consumi… mai mult. Planificatorii de dinainte de ‘90 lucrau cu două procente la împărțirea plusprodusului: 70% pentru dezvoltare și 30% la consum; cu siguranță, o astfel de împărțire nu prea ne-a priit multă vreme! Astăzi, când aproape nimic nu se mai planifică serios la nivel de macroeconomie, raportul dintre investiții și consum s-a inversat. Consumismul a devenit un fetiș, un mod de-a fi și de-a gândi: totul azi, că mâine mai vedem noi! Așa s-a ajuns la creșterea economică bazată pe… consum. Cât o ține?! Greu de spus!

Crește economia, crește datoria!

Economia României duduie, a luat-o la goană înaintea tuturor! Noi trebuie să fim atenți să nu ne rătăcim, de unii singuri, prin Europa! Creșterea economică pentru 2017 se anticipează a fi de 6,8 %, cu un deficit bugetar ce va sări un pic peste 3% și cu o rată a datoriei publice undeva către 40%. Ce înseamnă astea? Înseamnă că ne dezvoltăm, avem un PIB mai mare, datorat… consumului mai mare; mărimea deficitului ne spune că statul se va împrumuta mai vârtos decât în anul trecut: de la 37,6% ca pondere în PIB în 2016, la peste 40% în 2017; ne mai zice că sporirea PIB-ului nu stă pe investiții generatoare de valoare adăugată, deci slabă nădejde pentru ca evoluția creșterii economice să fie sustenabilă pentru viitor; apoi banii împrumutați s-au dus pe consum nu înspre dezvoltare, așa cum ar fi fost firesc, normal și sănătos.

Azi o ducem bine, dar trăim pe datorie! Noi știm că împrumuturile le fac guvernanții, dar ele aparțin poporului întru totul. Așadar, cine plătește datoria publică? Răspuns corect: contribuabilii, cu impozite și taxe! Așa stând lucrurile, vom lăsa ca moștenire copiilor noștri datorii! Așa le trebuie dacă nu sunt cuminți și nu papă tot!

Țăranul român, fără să fi făcut cursuri de economie pe la Oxford, știa că nu-i sănătos să consumi resursele care reprezintă viitorul copiilor și nepoților tăi! Ba mai mult, el se preocupa de creșterea moștenirii, ce va fi trecută de la o generație la alta, întru îmbogățirea neamului și nu a îndatorării lui. Economia de piață ne învață altceva: o țară îndatorată este ușor de condus și controlat. Moșii și strămoșii noștri se zvârcolesc prin cele morminte văzând atitudinea meschină și lipsa de interes pentru viitorul copiilor, manifestate din plin de gloata de dilatanți aserviți unor interese ciudate. Munții noștri aur poartă… Strigătul lui Goga încă mai vibrează, dar ca un ecou surd. Cine să-l audă?

Creștere spre… sănătoasa!

Cum se poate obține o creștere economică sănătoasă? Prin investiții productive, capabile de a produce valoare adăugată. Pe lângă valoarea nou creată, astfel de investiții au capacitatea de a crea locuri de muncă mai bine plătite. Din nefericire, actuala creștere economică se bazează pe consumul direct. Bun! Lumea se întreabă: de unde va avea Guvernul bani pentru a susține creșterile de salarii, pensii și ajutoare anunțate, dacă nu se investește productiv? Păi cum de unde? Din împrumuturi și din impozite mai mari, de unde din altă parte? Mai mult, fondurile europene s-au blocat prin hățișul birocratic și în interesele de grup. Mâncăm pe datorie!

Consumul și profitul!

În această perioadă guvernanții își îneacă lacrimile în batistuțe, cum că produsele românești nu se vând în prăvăliile alea mari, la care li se zice hipermarket-uri. Vor prăvăliile astea să le vândă? Ori doresc să vândă produselor de la ele de-acasă? Ele vând orice, oricât și oricând, dacă obțin un profit mare! Chiar și produse de sinteză, frumos ambalate! De ce nu? Noi știm că și consumul unor astfel de produse contribuie la creșterea economică. O fi și sănătoasă(e)?! Unde merge profitul din consum? La comersant! Profitul este mare la comersant, mic la producător! Fără profit la producător, nema investiții productive!

CITEȘTE articolul integral publicat în Graiul Maramureșului în 8 decembrie 2017.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail