In Media

Scoaterea de sub incidența legii a unor contribuabili rău platnici, indiferent de cauzele care i-au adus într-o astfel de situație, se numește amnistie fiscală. Practica amnistierii fiscale este specifică țărilor cu o administrare fiscală neperformantă și incapabilă de a preîntâmpina o astfel de situație.

Nimănui nu-i face plăcere să plătească birurile către stat!

Un mecanismul economic și fiscal eficient este acela în care realizarea bazei de impozitare se află în corespondență cu banii încasați. Data de 25 a lunii sau a trimestrului este zi sfântă pe agenda oricărui manager responsabil. Strângând din dinți, va da Cezarului ce-i al Cezarului! Nu cred că există mulți oameni care să-și plătească cu plăcere birurile către stat, dar o fac pentru că legea-i obligă și nu doresc să intre sub incidența ei. Dar sunt și dintre aceia care nu-și plătesc impozitele și taxele.

În cazul sumelor reținute prin stopaj la sursă, pe statele de salarii, neplata contribuțiilor către stat este mai sever sancționată de fisc, cu toate acestea nu sunt puțini  aceia care nu le plătesc. Ajunge omul către finalul carierei, își face socotelile pentru pensie și se trezește cu surprize. Civismul fiscal este doar o lozincă! Unii mai cu moț decât alții decid să nu plătească: de ce unii pot respecta legea și alții nu?! Poate pentru că unii este proști și alții este șmecheri?!

Unde nu există cap, vai de ea performanță!

Potrivit declarației domnului Orlando de la finanțe, acompaniată de domnul Darius, făcătorul programului de guvernare și a pinacotecii în criptă, amnistia fiscală se impune din rațiuni ce țin de securitatea socială, adică de nevoia menținerii locurilor de muncă în acele companii. Despre lipsa de performanță din acele companii ale statului nu vorbește nimeni. Oare nu se știe acest lucru?! Spre exemplu, la Tarom s-au dat tunuri de mare calibru și în continuare se pompează bani publici cu nemiluita, cu toate că multe companii private stau la coadă să intre pe piața românească. Așa ceva, nu! Ne frige naționalismul mai rău ca soarele de august! Dar cine suportă managementul defectuos din companiile statului?! Noi, cu impozitele și taxele pe care le plătim către buget!

Legea fiscală: pentru unii mumă pentru alții ciumă ?

Legea fiscală are patru principii fundamentale: primul dintre ele se referă la neutralitatea măsurilor fiscale în raport de proveniența capitalurilor. Ce vrea să spună acest principiu: că legea fiscală este valabilă și obligatorie pentru toți contribuabilii, români sau străini, privat sau de stat. Toate companiile statului ar trebui să aibă același tratament fiscal cu cel aplicat companiilor cu capital privat. Este cineva împotrivă? Abțineri? Mulțumesc pentru unanimitate.

Cum se întâmplă că întreprinderile statului au înregistrat arierate (datorii către buget mai vechi de un an) a căror valoare sare de 100 miliarde lei și nimeni nu le-a executat silit?! Ia să încerce IMM-urile să facă așa ceva! În cel mai scurt timp se vor alinia la poarta lor o liotă de fiscarăși, le vor bloca conturile, vor inița insolvența și apoi falimentul. Domnii citați mai sus ne spun că întreprinderile statului se sufocă în datorii către… stat și nu pot merge mai departe. Mai departe spre ce? Spre alte datorii?

Banii au fugit prin gaura de la covrig!

De impozite și de moarte nu te scapă nimeni, se știe. Benjamin Franklin, însă, nu era informat despre cum stau lucrurile în România: unii reușesc să scape de câmpul gravitațional al legii fiscale, cu bani cu tot. Cine i-a sifonat? Unde i-au ascuns? Dar pe unde au plecat? Cu siguranță, doar prin gaura de la covrig!

CITEȘTE articolul integral în Graiul Maramureșului din 28 iulie 2018.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail