In Media

Trăim vremuri în care schimbările se produc cu o rapiditate greu de imaginat, fapt care solicită reacții rapide din partea factorilor de decizie din economie. Orice decizie luată în pripă și fără o fundamentare adecvată riscă să genereze efecte nedorite, contrare celor scontate. Deciziile dezordonate sunt urmări ale presiunilor exercitate de modificările produse în tehnologii, tot mai greu de egalat de către participanții la cursa concurențială de pe piețele specifice.

• irosirea timpului, pierdere financiară

Întreprinzătorii, cu deosebire cei autohtoni, pe lângă hăituirea prin hățișurile birocrației generalizate la care sunt supuși, irosesc mult din timpul disponibil cu rezolvarea unor probleme care, în fapt, n-ar trebui să fie „probleme”. Viteza în care se mișcă economia determină timpul să devină un factor de producție deosebit de important. Alături de informație, capital financiar, material și uman deopotrivă. Nu o dată am auzit spunându-se că timpul înseamnă bani („Time is money”). Irosirea lui este înțeleasă ca pierdere financiară netă. De ce?

• adaptarea la nou, condiție a supraviețuirii

Schimbările rapide ale tehnologiilor transformă ireversibil piețele și industriile, provoacă incertitudini geopolitice și economice tot mai greu de înțeles. Fenomenul impune creșterea capacității de adaptare a afacerilor la situațiile nou create ca element definitoriu pentru asigurarea succesului. Ideea de adaptare la nou vine și din concluziile unui sondaj anual realizat de Pricewaterhouse Coopers. Eșantion global de 1.322 de directori generali din 77 de țări, inclusiv România. Rezultatele sondajului arată o resimțire tot mai pregnantă de către mediul de afaceri a profundelor transformări ale peisajului competițional sub influența tehnologiei. Companiile se extind în domenii diverse, provocând ruperea barierelor dintre piețe și sectoare. Astfel competiția se iscă din noi surse, tot mai greu de anticipat.

• o întrebare și niște răspunsuri

La întrebarea „Din care industrii vor veni noii competitori?”, răspunsurile date de oamenii de afaceri români sunt: tehnologia – 27%; comunicațiile, divertismentul și media – 22%; serviciile profesionale și de afaceri -16% și comerțul – 14%. Răspunsurile date de către oamenii de afaceri din celelalte țări au cam aceleași valențe: tehnologie (32%), comerț / distribuție (19%) și comunicații, divertisment și media (16%). În ceea ce privește viteza schimbărilor tehnologice, cei mai mulți dintre directorii generali din țara noastră afirmă că sunt preocupați de acest aspect în proporție de 60%, față de 45% cât au declarat anul precedent.

• parteneriat economic – academic, o soluție

Respondenții au căzut de acord că tehnologia reprezintă soluția de supraviețuire a afacerilor, de rămânere pe mai departe în lumea banilor. Investițiile în tehnologiile digitale au capacitatea de a produce valoare adăugată, dar, ca orice investiție de top, acestea sunt scumpe. Banii aflați la dispoziția companiilor mici și mijlocii sunt puțini. Băncile achiesează tot mai greoi și tot mai scump la finanțarea planurilor de retehnologizare. Parteneriatele de afaceri și alianțele strategice pot reprezenta o soluție, un instrument benefic pentru obținerea accesului la noile tehnologii, la inovare și robotizare. O formă de parteneriat poate fi realizată între mediul economic și cel academic, universitar, ca deziderate dezvoltarea de noi tehnologii și cercetarea avansată.

Citește articolul integral în Graiul Maramureșului din 22 februarie 2019.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail