In Media

Primăriile își alcătuiesc veniturile pe seama impozitelor și taxelor locale, stabilite pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport etc. Cum acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice locale, din bugetul statului se alocă cote defalcate din impozitul pe veniturile salariale și TVA pentru echilibrare. La cele mai multe primării, impozitele locale sunt mai mici decât sumele primite de la ”centru”.

Începând cu 1 ianuarie 2018, cota impozitului pe veniturile salariale a coborât la 10%

Potrivit Legii nr. 273 a finanțelor publice locale, din totalul impozitului pe veniturile salariale încasat pe raza unei unități administrativ teritoriale, 77% se împarte între bugetul local (44%),  bugetul județului (12%) și pentru echilibrarea bugetelor deficitare de pe teritoriul județului (21%). Diferența de 23% din total să meargă la bugetul statului. Începând cu 1 ianuarie 2018, cota impozitului pe veniturile salariale a coborât la 10% de la 16%, cât era în 2017. Au fost prin urmate afectate și veniturile primăriilor cu aproximativ 5,65 miliarde lei.

Aerul tare al alegerilor aduce iz de schimbare

Aleșii poporului, simțind aerul tare al alegerilor ce vor veni în anul următor și, în avanpremieră la construcția bugetară pentru 2019, au început a se gândi la aceia care i-au propulsat în vârful piramidei puterii: primarii. Așa a apărut propunerea (de la un partid din afara spectrului puterii) de a se lăsa întregul impozit pe veniturile salariale la dispoziția conducerilor locale. Schema de repartizare în interiorul județului ar fi: 66,8% la bugetul local, acolo unde se realizează venitul, 18% la bugetul județului și 15,2% pentru echilibrarea bugetelor deficitare din județ. Practic, bugetului de stat nu-i mai ajunge niciun leu din acest impozit.

Dependența veniturilor publice locale față de mărimea materiei impozabile,

Dincolo de latura tehnică a administrării fiscale, se observă o dependență a veniturilor publice locale față de mărimea materiei impozabile, în speță, a veniturilor salariale. Impozitul pe salarii depinde de doi factori obiectivi: numărul de plătitori și nivelul salariilor plătite de angajatori. Dar intervine și un factor subiectiv, strict fiscal: munca la negru, adică evaziunea produsă pe acest impozit. Prin urmare, unitățile administrativ-teritoriale care au mai multe unități economice pe teritoriul lor, implicit mai mulți salariați, vor avea mai mulți bani. Apoi, dacă angajatorii plătesc salarii mai mari, baza impozabilă va crește proporțional. Munca la negru ”contribuie” în proporții diferite, de la o zonă la alta, la asigurarea veniturilor bugetelor locale.

CITEȘTE articolul integral în Graiul Maramureșului din 2 noiembrie 2018.

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail