In Media

Produsul Intern Brut (PIB) pe 9 luni din anul 2018 a fost de 699,36 mld. lei, ceea ce, per capita, reprezintă aproximativ 44.260 lei, mai mult cu 3.650 lei față de aceeași perioadă a anului 2017. În date relative, creșterea economică a fost de 4,2%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). INS mai spune că aportul comerțului la formarea PIB-ului a fost de 18,4%, al agriculturii  de 5,5% și al domeniului informației de 5,2%. Cam acesta ar fi tabloul general care ilustrează ritmul dezvoltării economice în 2018.

  • cifre și cifre…

Cifrele de mai sus, privite în sinteză, transmit un optimism moderat în ceea ce privește perspectivele economiei și, de ce nu, ale sectorului social pentru perioadele următoare. Mai mult, în aceeași perioadă de raportare, industria a crescut cu 4,4%, contribuind astfel cu 156,62 mld. lei la volumul total al PIB-ului, iar sectorul construcțiilor a înregistrat un regres de -4,6%. În structura analitică a indicatorului de eficiență numit ”valoare adăugată”, lucrurile nu stau la fel de bine: creșterea este poziționată sub nivelul indicatorului sintetic cu -0,9%, adică de 3,5%. Asta înseamnă că resursa ce ar permite creșterea sustenabilă a salariilor este insuficientă și că orice decizie pe această direcție va genera derapaje pentru perioadele viitoare.

  • bucuria și prețul ei

Cu toate acestea, onor Guvernul României îi forțează pe angajatori să plătească salarii mai mari față de ceea ce-și pot permite în actualele condiții ale evoluției economice. Cu alte cuvinte, îi obligă să  majoreze cu 9,47% salariul minim de bază. Iar pentru angajații cu studii superioare cu 23,6%. La o primă observație, decizia pare benefică deoarece aduce ”bucurii” pentru circa 1,56 mil. de angajați. Dintre aceștia, doar 30 mii sunt lefegii la stat. Așa că sarcina de suportabilitate revine aproape exclusiv mediului economic, acolo unde se va absorbi și impactul ”bucuriei”. Oare IMM-urile, cu deosebire cele cu capital autohton,  își pot permite amputarea costurilor de producție cu 10%?! Dacă da, ne întrebăm unde se vor regăsi creșterile salariale…

  • creșteri cu iz inflaționist

Potrivit legităților pieței, orice element de cost suplimentar antrenează în corespondent prețul de vânzare al produselor. Cine va cumpăra bunurile puse pe piață? Cei 5,02 mil. de angajați din România! Deci ”bucuria” celor 1,56 mil. de angajați va genera pierderi de cel puțin 10% atât pentru ei. Dar și pentru ceilalți 3,46 mil. de salariați. Ce cu o mână ți se va da, cu alta ți se va lua! Fără pretenția de a fi inventat apa caldă, merită făcută următoarea precizare: numai acele creșteri salariale care sunt obținute din sporul de productivitate a muncii și de valoare adăugată nu provoacă o accelerare a creșterii prețurilor. Fără sporuri la nivelul acestor indicatori, orice creștere a elementelor de cost este de natură inflaționistă.

  • logică pe termen scurt

Prin decizia de creștere forțată a venitului brut individual, statul speră să culeagă mai multe impozite și contribuții de la angajați, dar și de la angajatori. O astfel de logică are sens doar pe termen scurt. Pe termene mai lungi, veniturile bugetare se vor diminua. În ceea ce privește venitul individual, erodarea se va produce prin inflație, prin creșterile de prețuri. Ceea ce va antrena scăderea nivelului de trai. Nu cred că aceasta-i scopul acestei măsuri, dar… O decizie care astăzi pare un motiv de mare ”bucurie”, mâine se va transforma într-un bolovan încins. Iar acesta va fi greu de ținut în brațe de guvernele ce vor urma. Soluția de contracarare a acestor efecte se află în ajustarea indicatorilor de eficiență economică: productivitatea muncii și valoarea adăugată.

Citește articolul integral în Graiul Maramureșului din 14 decembrie 2018!

Lasa un comentariu

Contactează-ne!

Trimite-ne un mail